Revenire

Dupa multa vreme, imi reiau activitatea pe blog. Il incepusem cu niste scrisori pentru S. si acum imi pare ca am acordat o atentie prea mare unui personaj care nu o merita. Probabil asta s-a datorat trasaturilor puternic masculine ale lui S. si efectului turn me on pe care il au asupra mea aceste caracteristici. :))

Acum judecand dupa ce timpul a asezat totul la locul lui, stiu ca S. nu era decat un fir de praf in vant. El si altii inainte si dupa el. Oamenii sunt facuti pentru a dezamagi si pentru a fi dezamagiti. Asta se intampla pentru ca ne amagim singuri, ne facem idei, construim imagini care nu au o baza solida. La cea mai mica adiere, edificiul se prabuseste si ramanem cu nostalgia. Dar nu ne pierdem speranta. Cautam in continuare, speram, visam, nazuim spre bine.

Tocmai de aceea, de acum ma voi adresa lui Y, cel necunoscut. Sa inceapa scrisorile! 🙂

Scrisoare catre S 6

Draga S.,

Nu ti-am mai scris de ceva vreme. Adevarul este ca m-am gandit sa sterg tot si sa te trimit la origine di mamma. Dupa ce ai dat doar un sms in care ma intrebai daca mi-a trecut supararea, ai mai poposit de cateva ori in tinutul meu, apoi ai disparut. Si atunci cum sa nu te trimit de unde ai venit, mai baiatule?

Si stii ce ma enerveaza cel mai tare? Ca tu chiar pareai sensibil si eu chiar credeam ca te distantezi considerabil de ceilalti, cei multi. Mi-e ciuda pe tine! Mi-e ciuda ca nu esti asa! Mi-e ciuda ca esti asa ratacit! Mi-e ciuda pe mine pentru ca inca o data m-am pacalit singura! Nah, ca acum imi vine sa ma trimit si pe mine la origine di mamma! Asa de ciuda mi-e!

Cu nervi,

LolitaSun

Scrisoare catre S 5

Draga S.,

Cand inca nu-ti exersasei talentele de croitor pe matasea sufletului meu, scrisesem cateva randuri pe care nu le-am publicat. Ai fi aflat prea multe si eram convinsa ca nu ti-ar fi folosit. Ba chiar ti-ar fi devenit o povara. Mereu am avut senzatia ca te incurc, ca te debusolez mai tare. Iata-le aici!

“Nici nu mi-am dat seama cand a inceput sa-mi fie dor de tine. Cred ca mi-a fost dintotdeauna. Ma doare cand nu-mi raspunzi. Ma doare cand spui ca nu vrei nimic. Si nu mai inteleg nimic cand spui ca ti-a fost dor de mine. Nu mai inteleg nimic cand spui ca te-ai gandit la mine. Mii de maci si albastrele imi infloresc in suflet atunci cand ma suni si toti se inchid tristi cand vad ca tu te gandesti la Ea.
Vreau sa fug. Sa fug de tine! Si de mine! Si apoi ma razgandesc si vreau sa te intalnesc. Si iarasi fug. Fug de tine. Si uite-asa alerg aiurea intre doua puncte, intre doua planuri diferite a caror coordonata comuna sunt eu. Eu si nehotararea mea. Eu si frica mea. ”

Pana la urma tot raul a fost spre bine, nu? I am safe again and you are happy in love with I. Tu simti din nou … ceea ce e fantastic! Ma bucur ca ai reusit! Nici nu ai idee cat! Si sper sa nu-ti mai apara fantome din trecut nici in vise, nici aievea! Uneori as vrea sa te aud spunandu-mi ca esti bine; ca simti, iubesti, saruti si ca esti fericit din nou! …

Cu un dram de resemnare in seara asta,

LolitaSun

Scrisoare catre S 3

Draga S.,

In sfarsit s-a intamplat ceea ce nu putea fi impiedicat sa se intample. I knew this was coming! Toate evenimentele duceau acolo. Asadar iata-ma cu sufletul brazdat de securea dezamagirii si zdrentuit de tristete inca o data. Ar fi fost frumos sa ramanem la stadiul de prieteni, frati de suflet si atat. Ar fi fost frumos sa iti fiu reflectia in oglinda, sufletul de dincolo de hotar cu care sa vorbesti oricand orice. Dar tu ai impins lucrurile intr-o directie spre care niciunul din noi nu era pregatit sa se indrepte. Eu am dat inapoi si am innodat firul comunicarii. Tu ai continuat sa ratacesti printre lumi. Si uite asa ti-ai dat seama ca o alta Ea s-a uitat altfel la tine si ca tu simti ceva de cand a facut asta.

Aveam nervi cand mi-ai spus. Aveam pietre grele in suflet si trebuia sa le arunc. Le-am aruncat spre tine. Nu cred ca te-am nimerit si cred ca nici nu voiam sa o fac. Eram bulversata, ranita, trista, dezamagita. Pentru ca m-am simtit mintita si folosita. Pentru ca inca o data m-ai facut sa ma simt pe locul doi. Sau oricare alt loc diferit de locul intai. Pentru ca ai batut campii despre lucruri pe care sa le facem. Da, stiam ca bati campii si radeam cand imi spuneai despre tot felul de planuri care ne includeau pe noi. Nici macar nu eram un “noi”! Dar era amuzant si placut! Probabil pentru ca amandoi aveam nevoie sa vedem lumea in culori.  Acum culorile nu mai sunt. Nici planurile. Nici veselia.

Si inca mi-e dor. Si inca vreau sa te aud. Dar imi va trece! Nu-i asa, S.? Asa mi-ai zis …  ca voi fi o vreme trista. Deci imi va trece.

Asa cum nu ma stii,

LolitaSun